Asociația cultural-educativă Ambasadorii prieteniei

Cum ne-am petrecut „Ziua educației”

Data: 4 octombrie 2013

Locul: Centrul pilot pentru  dezvoltarea învățării pe tot parcursul vieții din Târgoviște/Școala gimnazială “Mihai Viteazul”

Participanți (36 de persoane): directori educativi de la școli din oraș, profesori de psihologie și consilieri școlari, reprezentanții unor asociații nonguvernamentale, elevi consilieri, studenți (UVT, Facultatea de Drept și Științe Social-Politice), inspector școlar Erculescu Laura.

Ce am dorit: – să îi provocăm pe cei prezenți să gândească relația școală-comunitate în toate dimensiunile și pe termen lung,

–          să le trezim interesul pentru activitățile propuse de centru pentru anul școlar curent.

Ce am făcut/Cum am procedat: 1. Inițiatorii (Luminița Bobeș, Cristina Marin și Valentin Stancu) ne-au prezentat conceptele, viziunea (proiectul “Facilitator pentru învățarea permanent în școală – o nouă calificare didactică pentru o școală care învață!” propus de către IȘE) și planurile concrete pentru acest an școlar (atașăm pliantul distribuit participanților)

2. Simona Danciu de la C4C a prezentat proiectul prin care sunt ajutați copiii cu dizabilități sau probleme de integrare școlară: „Să redescoperim şcoala” Proiect implementat prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa Prioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul Major de Intervenţie 6.3.

Având ca scop sprijinirea integrării sociale pe termen lung a tinerilor (preşcolari şi elevi) cu dizabilităţi şi a celor cu probleme de adaptare la programul şcolar, proiectul derulat de Asociaţia C4C – Communication for Community, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Dâmboviţa, vizează menţinerea tinerilor în şcoală prin utilizarea unui cadru adecvat de aplicare a unor soluţii educaţionale alternative specifice şi inovatoare, dublate de orientare şi consiliere.

Perioada derulării proiectului este martie 2011 – noiembrie 2013 şi vizează zonele Bucureşti-Ilfov şi Sud-Muntenia.

Proiectul contribuie la creşterea motivaţiei pentru învăţare şi ramânerea în educaţie, dezvoltând parteneriate între educaţia alternativă, elevii cu dizabilităţi şi părinţi.

Având ca populaţie-ţintă copii cu dizabilităţi din cinci categorii conforme cu clasificarea din legislaţia naţională (de auz, de vorbire, locomotorii, de integrare psiho-comportamentala – autism, şi diabet), proiectul urmăreşte o mai bună implicare şi colaborare a părinţilor şi specialiştilor implicaţi în procesul educaţional şi de îngrijire, în cadrul unor activităţi extracurriculare desfăşurate în comun cu copiii.

Aceste activităţi, care au fost organizate în cadrul unor şcoli/tabere de vară, au avut  ca scop transmiterea unor deprinderi fundamentale educaţionale, sociale şi economice care să le faciliteze un parcurs educaţional şi profesional adecvat, incluzând şi orientarea şi consilierea copiilor şi părinţilor.

Cursurile de formare şi instruire a personalului de specialitate implicat în dezvoltarea programelor de prevenire a fenomenului de părăsire a şcolii au creat un grup de profesionişti pentru implementarea acestor metode şi instrumente inovatoare.

Nu în ultimul rând, proiectul a creat un sistem integrat de comunicare, informare, instruire şi orientare extraşcolară printr-o platformă e-learning, ca o modalitate de dialog constructiv şi de progres pentru copiii cu dizabilităţi, pt părinţii acestora şi pentru specialiştii implicaţi în lucrul cu aceste categorii de copii.

În final, rezultatele implementării proiectului s-au concretizat  în:

– asistenţă prin acţiuni specifice de prevenire a fenomenului de părăsire timpurie a şcolii pentru 2400 de copii şi 2400 de părinţi;

– formarea a 400 de specialişti în aplicarea noilor soluţii educaţionale alternative;

– crearea a 5 manuale de implementare a noilor metode şi instrumente;

– crearea unui standard ocupaţional şi a 5 suporturi de curs în vederea formării şi desfăşurării activităţii de către viitorii specialişti formaţi în cadrul proiectului;

– 3 studii anuale rezultate în urma sondajelor realizate în cadrul taberelor de vară;

– o platformă e-learning cu arhitectură modulară deschisă, cu posibilitatea dezvoltării şi completării cu noi soluţii educaţionale alternative.

3. Corina Leca de la Asociația cultural-educativă „Ambasadorii prieteniei” a facilitat un scurt atelier: A. Participanții au format un cerc și au făcut masaj colegului din față (frigul din sală a fost mai suportabil după aceea),

B.Brainstorming pentru identificarea nevoilor de învățare ale școlii (am alcătuit o listă eterogenă cuprinzând: practicarea inițiativei – oamenii să fie activi în multe direcții, pregătirea elevilor pentru schimbările majore și rapide din societate, proiectarea corectă a unei activități de succes, mijloace și materiale moderne, consiliere și orientare vocațională/pregătirea pentru piața muncii, dezvoltarea emoțională a elevilor, educ. pentru toleranță, atragerea familiei/comunității în procesul de învățare, cursuri pentru dezvoltarea manualității elevilor, educ. permanentă a cadrelor didactice prin cursuri non-formale, readucerea bucuriei în acțiunile elevilor etc., învățarea împărtășirii și solidarității, valorificarea talentului elevilor, ajutorarea elevilor cu posibilități materiale reduse, extinderea proiectelor școală după școală),

C. Trecerea în revistă a experiențelor din cadrul săptămânii Școala altfel care au venit în întâmpinarea acestor nevoi (elevii au fost consultați pentru stabilirea agendei activităților, părinții și alți actori din comunitate au participat la multe activități, lucrul în gupuri mici a educat responsabilitatea/inițiativa/capacitatea de exprimare/capacitatea de colaborare/toleranța/etc., absența catalogului a adus bucurie în implicarea elevilor, unii elevi și-au manifestat talentele artistice, s-au colectat ajutoare pentru diferite persoane) a arătat că unele lucruri au fost planificate (educ. pentru toleranță, manifestarea talentelor artistice ale elevilor), iar altele au apărut ca efecte secundare ale activității desfășurate (dezv. emoțională, pregătirea pentru viața reală),

D. Metoda continuum pentru întrebarea Ar trebui ca în săptămâna Școala altfel, să se abordeze unitar, coerent  și coordonat o problemă reală din școală/comunitatea locală/societate? Corina a subliniat cuvintele cheie (modul de abordare și tratarea unui lucru din viața reală). Cei mai mulți participanți au răspuns DA. Patru au răspuns NU, cinci au răspuns 50% DA și 50% NU. Argumentele majore pentru DA au fost: necesitatea construirii unei identități autentice a fiecărei instituții școlare, recunoașterea contribuției școlii la dezvoltarea comunității, eficiența folosirii resurselor (de cele mai multe ori limitate), motivarea implicării elevilor care nu recunsoc anumite probleme (care îi pot afecta personal), manifestarea naturală a competențelor și intereselor de lucru ale celor implicați (planificarea activității va fi realizată de cei care doresc și se pricep la acest lucru, alte roluri vor fi acoperite de alți actori din școală), experiențele de acest fel au avut success (unele școli chiar așa au procedat la prima ediție a programului). Argumentele oponenților au fost nevoia de libertate (de decizie și acțiune) a elevilor, importanța respectării diversității (inclusiv a opiniilor și intereselor fiecărui elev), existența altor contexte de rezolvare a problemelor comunității (școlile au proiecte distincte pentru temele majore ale momentului – violența, solidaritatea, protejarea mediului înconjurător etc.). Cei aflați la mijloc au menționat că școala ar trebui să acționeze predominant pe o temă, dar să permită orice alte activități dorite de către copii și că în etapa actuală (după doar două ediții ale săptămânii Școala altfel) este mai importantă bogăția activităților decât ancorarea lor în nevoile concrete ale comunității, experimentarea este prioritară). Discuțiile au fost aprinse și au dovedit interesul participanților pentru temă (organizarea săptămânii Școala altfel), deși nu neapărat pentru abordarea cercetată. Principala îngrijorare a participanților care nu au susținut abordarea a fost limitarea libertății de acțiune a elevilor și cadrelor didactice. Susținătorii și Corina au explicat importanța manifestării complementare a libertății și responsabilității. Actorii procesului de învățare trebuie să se manifeste liber, dar responsabilitatea organizării autentice a propriei învățări nu limitează libertatea, ci o duce la un nivel superior, o pune într-un context social și instituțional concret.

E. Evaluarea activității a constat în răspunsuri individuale (notate pe post-it) la întrebarea Ce nevoie personală de învățare a acoperit exercițiul de astăzi? Răspunsurile au fost: lărgirea perspectivei privind abordarea SȘA/inițiativă/flexibilitate/susținerea punctului de vedere+ascultarea părerilor diferite și învățarea prin prisma altora/dezbatere/agora (7), colaborare/empatie/dezvoltare emoțională/împărtășire/comunicare pentru a ne cunoaște mai bine (7), capabilitate și responsabilitate în mediul școlar, scântei/creativitate într-un cadru greu de mișcat (2), vizibilitate, coerență, oameni care acționează fără gândul recompensei, fețe reflexive (2).

Ce a rezultat: motivarea participanților să reflecteze la modul de organizare și de lucru din cadrul SȘA, convingerea că abordarea merită promovată cu titlu de experiment, convingerea că definirea termenilor și conceptelor este o provocare în sine, interes concret pentru promisiunile Centrului pilot de învățare permanentă.

Despre ambasadoriiprieteniei

Asociatia cultural educativa "Ambasadorii prieteniei"

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

<span>%d</span> blogeri au apreciat: