Asociația cultural-educativă Ambasadorii prieteniei

Securitatea alimentară – tema Săptămînii Educației Globale din acest an

Pe 20 noiembrie 2014 am răspuns solicitării partenerilor de la CCD Dâmbovița (prin persoana metodistului Mariana Ungureanu) de a susține un scurt seminar în cadrul Săptămînii Educației Globale. Participanții au fost 34 de directori, diriginți, consilieri educativi, profesori din cluburile elevilor. După cuvintele de introducere ale reprezentanților organizatorilor (insp. Marian Curculescu – IȘJ și Aurora Solomon – director CCD), participanții au fost antrenați într-un joc de cunoaștere și prezentare reciprocă. Subiectul scurtei discuții pe perechi a fost obiceiurile alimentare. Am aflat cu bucurie că fructele, semințele și salatele sunt la loc de cinste în meniurile cadrelor didactice și că multe persoane mănîncă ceea ce gătesc în casă. Pentru ca să nu creadă cineva că suntem exemplari, trebuie să recunoaștem că mulți mîncăm dulciuri și ciocolată în exces, bem cafea de dimineață pînă seara sau mai trecem pe la chioșcurile fast-food.

Am anunțat de la început că există posibilitatea participării la cursurile de dezvoltare a abilităților de viață în contextul dezvoltării durabile, desfășurate în cadrul Proiectului Prof 21 al Asoc. Reper 21, FDSC și CJRAE Bihor și am prezentat succint proiectul și site-ul, care au stîrnit interesul profesorilor. De asemenea, am încurajat participanții să deruleze tot felul de activități și proiecte de educație globală pe termen mai lung, în funcție de contextul social și de învățare în care lucrează fiecare și să nu se limiteze la cerințele Săptămînii Educației Globale.

Prin brainstorming, am schițat o hartă a temelor și problemelor corelate cu securitatea alimentației. Participanții au menționat foametea, drepturile consumatorului, protecția mediului, agricultura intensivă, conflictele armate, distribuirea injustă a resurselor, organismele modificate genetic, politicile (naționale, regionale și mondiale), legislația specifică, risipa alimentelor, educația pentru dezvoltare durabilă, sănătatea etc.

corina3

Următoarea activitate le-a oferit participanților posibilitatea analizării unor opinii sau informații concrete: – avertizările Băncii Mondiale cu privire la penuriile alimentare cauzate de încălzirea globală,

  • rolul îngrășămintelor minerale în agricultura modernă,
  • starea agriculturii românești (în viziunea unui ministru și a unui om de afaceri),
  • relația securității alimentare cu funcționarea comunității mondiale,
  • efectele prețului alimentelor asupra migrației, comerțului și energiei

și a schițării unor activități cu elevii sau colegii, pe baza respectivelor informații. Cele șase grupe de lucru au aflat multe lucruri noi care le-au inspirat să sugereze proiecte europene despre alimentația tradițională sănătoasă (cu tîrguri de produse cultivate și/sau pregătite de către participanți), analizarea efectelor consumării alimentelor modificate genetic vs. alimente ecologice și informarea opiniei publice locale prin materiale realizate de către elevi, vizionarea unor filme documentare despre probleme reale din zonele subdezvoltate și intervievarea unor voluntari care au lucrat în țările respective, organizarea de dezbateri (pro/contra) pe teme controversate (de exemplu, efectele consumării alimentelor modificate genetic), desfășurarea unor campanii în presă pe teme specifice, cursuri despre drepturile consumatorilor și educarea unui consum rațional (alcătuirea necesarului zilnic de hrană pentru o familie).

corina4

Timpul nu ne-a mai permis să ilustrăm și metoda prospectivă pe care o propune Asociația Reper 21. Am prezentat însă caracteristicile ei și unii participanți (directori de școli) au făcut legătura cu viziunea cuprinzătoare pe care trebuie să o aibă pentru o planificarea strategică eficientă.

Chestionarul final a arătat că participanții au fost interesați de temă și de abordarea neconvențională și și-au propus să facă mai multe conexiuni cu subiectele majore ale zilelor noastre, în toate activitățile lor didactice.

1.Numiți două aspecte noi, pe care le-aţi aflat în cadrul Seminarului ,,Securitatea alimentaţiei – abordarea temei în contextul educaţiei formale şi non-formale”, inclusă în Programul european ,,Educaţia globală”.

Altă abordare a activităților cu elevii (inclusiv metoda prospectivă, proiectele educaționale, idei pentru activități extrașcolare), securitatea alimentară ca temă didactică, probleme mondiale în educ. școlară, diseminare neconvențională a inf., abordarea holistică, tema trebuie să treacă dincolo de Săptămîna EG, necesitatea proiectelor pe termen lung

Materiale informative (probleme conexe, abordări la diverse niveluri): criza din agricultură, org. modificate genetic, agricultura sustenabilă, efectul problemelor de mediu asupra politicului și societății, risipa de alimente, sărăcia, regimul de viață sănătos, încălzirea globală, îngășăminte minerale

Proiectul Prof 21, Asoc. Reper 21

2.Menționați o idee pe care doriţi să o abordaţi în şcoala voastră.

Proiecte pentru elevii de gimnaziu (despre copiii din țările subdezvoltate și drepturile acestora, solidaritate mondială pentru eradicarea subnutriției)

Activități în cluburile elevilor (încălzirea globală etc.)

Activități comune părinți-copii despre alimentația tradițională și cumpătată, dezbateri (fast food sau bucătăria tradițională?), alimentația sănătoasă la prețuri accesibile, securitatea alimentară și resursele locale

Comportamentul rațional al consumatorilor, evitarea risipei, activități practice în orele de educ. tehnologică

Colaborare cu ONG-uri, invitarea unor voluntari din domeniul ecologic, sănătate etc. care pot împărtăși experiențe inspiratoare

Vizionarea unor documentare despre sit. țărilor slab dezvoltate

Cercetare, analiză (pe efectele alimentelor modificate genetic pe care le consumăm)

Proiecte derulate în comunitate, dezvoltare durabilă – agricultură sustenabilă, utilizarea rațională a resurselor naturale, responsabilizare în exploatarea mediului

3.Identificaţi o problemă la nivelul securităţii alimentaţiei, precum şi o modalitate/posibilă soluţie de ameliorare/reducere a acesteia.

Publicitatea agresivă vs. educație nonformală pentru elevi în calitatea de consumatori

Împuținarea surselor de hrană – folosirea judicioasă a suprafețelor arabile

Îngrășăminte chimice vs. îngrășăminte bio

Obezitatea, consumul de sucuri acidulate și de fast-food – situația din țările bogate și cele sărace

Terenuri arabile nelucrate – înființarea asoc. de producători agricoli

Criza agriculturii – implicarea tuturor pers./instituțiilor responsabile (politicieni, producători, oameni de știință)

Utilizarea excesivă a chimicalelor în agricultură – efectele negative asupra sănătății copiilor

Protecția mediului – alimentația sănătoasă

Încălzirea globală – educația

Lipsa controlului real al produselor care ajung pe piață (lipsa sancțiunilor) – educarea consumatorilor

Risipa hranei – raționalizarea bugetului familiei, cumpărături realizate după listă, fără cantități nejustificate

Economia de apă și de alimente

Noi politici naționale în domeniul alimentar (protejarea produselor interne, promovarea alimentelor locale, reducerea cheltuielilor cu transportul)

Boli cauzate de alimentația nesănătoasă

 corina5

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

informatie

Această înregistrare a fost postată la decembrie 4, 2014 de în Noutăți, Uncategorized.
<span>%d</span> blogeri au apreciat: