Asociația cultural-educativă Ambasadorii prieteniei

De unde pornim

Prima etapă a Proiectului Am I European? coordonat de International Links (Global) a constat în obişnuita evaluare iniţială, completarea de către elevi şi profesori din cele 4 ţări participante a unor chestionare cu privire la condiţia de cetăţean european. Participanţii români au fost: – 327 de elevi de şcoală primară (262 Şc. Şerban Cioculescu Găeşti+65 Şc. Iancu Văcărescu Văcăreşti),

– 513 elevi de gimnaziu (157 Şc. Şerban Cioculescu Găeşti+47 Şc. Iancu Văcărescu Văcăreşti+298 Şc. 8 Târgovişte+Liceul de arte),

– 64 de cadre didactice (50 de la cele 2 şcoli din judeţ şi 14 de la şcolile din Târgovişte).  

Elevii de şcoală primară:

– sunt mîndri de cetăţenia lor europeană (93,3%) dar şi mai mult pentru că locuiesc în România (96%),

– doresc să călătorească în Spania (48,3%), Turcia (17,4%), Ţara Galilor (8,3%), dar şi în afara Europei (SUA, Coreea ş.a.) şi unora (26,6%) chiar să locuiască în străinătate (tot Spania este preferată – 44%),

– ar vrea să aibă prieteni din Spania (42,5%), Turcia (12,5%), Ţara Galilor (9,5%) şi aproape din orice ţară, iar aproape ¾ ar dori să aibă colegi străini,

– recunosc unele clădiri emblematice din ţările partenere (primăria veche din Cardiff – 71%, Sagrada Familia din Barcelona – 68%, o moschee din Turcia – 87%, Castelul Peleş de la Sinaia – 91%) şi cunosc cîteva lucruri despre UE (numărul membrilor, moneda…),

– aproape ¾ consideră că orice european ar trebui să poată circula liber/locuiască/muncească în România,

– 94,5% cred că toţi europenii ar trebui să fie trataţi la fel,

– aprox.71% cred că evenimentele din Europa influenţează viaţa din România,

– aprox. 43% simt că opinia lor contează mereu şi 37% că ea contează de obicei în cadrul şcolii!!!!!!!!,

– 99% au mereu sau deseori încredere în informaţiile primite de la profesori/experţi, 85% din enciclopedii, 71% din documentare, 56% de la prieteni, 45% de la colegi, 40% de pe Internet, 32% din mass-media

– cînd se întîlnesc cu persoane cu alte opinii: 35% cer explicaţii clare, 33,6% adună mai multe dovezi pentru propria opinie, 20% îşi reformulează argumentaţia şi 11% renunţă la discuţie/pleacă.

Elevii de gimnaziu spun că:

-cele mai importante drepturi sunt: dr. la educaţie (77%), dr. la familie (71%), dr. la opinie (70%), nondiscriminarea (49%), dr. la viaţă privată (18%), liber circulaţie (9%), dr. la întrunire paşnică şi asociere (aprox. 8%),

-aprox. ¾ aduc împreună oameni cu păreri contrare, întotdeauna sau deseori, pentru a învăţa unii de la alţii, a afla adevărul, a negocia cea mai bună soluţie sau a-şi verifica propriile păreri,

-un cetăţean străin le poate deveni prieten numai dacă se simt bine împreună (73,3%), pot învăţa ceva util de la el/ea (11,5%), le respectă ţara (8%), au aceleaşi valori (5,7%),

-cînd au neclarităţi, 53% vorbesc cu profesorii-alţi specialişti, 24% îşi întreabă grupul de pe social media, 16% apelează la colegi, 3% merg la bibliotecă, cite 1% întreabă alte persoane (părinţi, cineva care a avut acea experienţă) sau caută pe Google,

-cînd fac greşeli, aprox.40% îşi cer scuze, 30% caută cauzele, 13,5% cer ajutor, 10% împărtăşesc lecţia învăţată cu cei din jur şi 5,7% merg mai departe,

-cîte 23% s-ar muta în Spania (pentru peisaj, tradiţii, mod de viaţă, oportunităţi de muncă/studiu, mîncare); 43% s-ar muta în Turcia pentru peisaj şi mîncare şi cîte 14% pentru celelalte lucruri; 43% s-ar muta în Ţara Galilor pentru peisaj, 33% pentru muncă/studiu, 25% pentru stilul de viaţă, 20% pentru tradiţii şi 17% pentru mîncare; România este dorită de 64% pentru tradiţii, 38% pentru peisaj şi mîncare şi 23% pentru stilul de viaţă şi oportunităţile de muncă/studio;

-în cazul unui parteneriat între şcoli, Ţara Galilor este dorită la conservarea mediului şi ştiinţă; Turcia esta căutată pentru arte, divertisment şi, mai puţin, pentru sport şi ştiinţă; Spania este aproximativ egal dorită la toate capitolele, iar România este aleasă pentru arte şi studii de mediu;

-între 30 şi 220 nu au răspuns, dar 60% se simt mîndri, 15% se simt bine, 12% se simt norocoşi şi 5% se simt siguri în calitate de români (este ţara natală, sunt obişnuiţi cu ea, le place natura, se bucură că trăiesc împreună cu familiile lor, este o ţară sigură, trăiesc în pace, ştiu limba, apreciază sistemul de educaţie), iar 19% se simt mîndri, cite 15% siguri şi norocoşi şi 7% bine ca europeni (oportunităţi-drepturi mai multe, securitate, absenţa fenomenelor naturale extreme, oameni educaţi);

-47% consideră că evenimentele din Europa afectează viaţa lor, dar 13% nu cred asta şi aprox. 40% nu ştiu!!!

-la prima întîlnire cu un străin, 50,5% se simt curioşi, 43% se jenează, 33% sunt mulţumiţi, 16% fericiţi, 10% provocaţi, 7,6% încrezători;

-aprox. 85% simt că fac parte din Europa (cei mai mulţi pentru că au aceleaşi drepturi şi legi, circulă liber pe continent, sunt născuţi pe acest continent, aparţin acestei culturi, tot ce se întîmplă în Europa îi influenţează, se bucură de anumite avantaje, se simt respectaţi, se bucură de poziţia strategică a României, România şi Europa se respectă reciproc, colaborează în multe proiecte şi participă la evenimente în alte ţări), 4,3% nu simt asta şi 11% nu ştiu;

-cunoştinţele despre celelalte 3 ţări (Spania are 2 oraşe în Africa, Ţara Galior este în Anglia, Istanbul este capitala Turciei) sunt cam la jumătate;

-îşi dau seama relativ bine (70-85%) de stereotipurile privitoare la celelalte ţări (turcii mănîncă kebab la micul dejun, galezii cresc oi ca animale de companie, spaniolii dorm o oră după masa de prînz);

-aprox. 97% ar dori să aibă un prieten străin (aproape 50% spaniol, 28,5% galez, 23% turc, 2,6% american, 2,4% englez…);

-aproape 83% se simt români şi europeni în celaşi timp (motive: suntem în UE, colaborăm, avem aceleaşi drepturi şi legi, suntem respectaţi în Europa, participă în proiecte europene, vorbesc mai multe limbi, le plac mai multe tradiţii, opiniile lor sunt auzite dincolo de România), 10,3% nu ştiu şi aprox. 7% nu se simt.

Cele 64 de cadre didactice consideră că:

– cea mai importantă dimensiune a identităţii europene este educaţia (84% dintre participanţi), modul de viaţă (70%), economia (62,5%), istoria (61%) şi religia (40%);

– este dificil de lucrat cu elevi care au studiat în străinătate o perioadă (56,3%),

– metodele şi alte abordări din sisteme de educaţie străine le sunt la îndemînă (92.2%),

– trebuie să îşi încurajeze elevii să caute informaţii şi opinii noi chiar cînd ei nu le susţin (98,4%),

– lucrurile rele-dificile-incomode-incorecte-controversate trebuie ascunse de elevi cîteodată sau niciodată (59%-48%), mereu sau deseori (8% – 14%),

– predau prin exemple (aprox. 44%), provocări (28%), comparaţii (12,5%), întrebări (12,5%) şi vizite de studiu (3%),

– discuţia-dezbaterea-deliberarea sunt considerate mai utile în zilele noastre decît susţinerea strictă a adevărului de pînă la 85% dintre respondenţi, negocierea este însă mai apropiată de afirmarea adevărului în preferinţe (56% faţă de 44%),

– 61% -55% folosesc mereu sau deseori lucrul în grup, predarea reciprocă, îşi expun sau chiar explică opiniile la clasă şi preferă diversitatea în cadrul educaţiei şi dezvoltării personale,

– nu va fi dificil să discute despre identitatea europeană cu elevii (72% dintre participanţi),

– aproape 55% ştiu că programa şcolară conţine valori europene, 36% nu sunt siguri şi restul nu văd valorile europene în programă,

– cunoaşterea drepturilor omului, aptitudinile de comunicare şi gîndirea critică sunt principalele atribute necesare prof. pentru construirea unei şcoli incluzive (pînă la 72%), iar background-ul cultural contează doar pentru 45% dintre respondenţi,

– 73,5% se simt (foarte) încrezători să abordeze cu elevii manifestările extremiste din social media.

Concluzii la cald:

Elevii par deschişi spre tematica proiectului/mai buna cunoaştere a culturii civice europene, relativ corecţi în privinţa perceperii celorlalţi/diferenţelor şi destul de maturi în legătură cu utilizarea informaţiilor şi rostul investigaţiei-stabilirea adevărului prin confruntarea mai multor opinii în viaţa cetăţenilor europeni. Este nevoie de mai multe activităţi practice, de exersarea exprimării în public, de dezvoltarea culturii consultării şi colaborării în şcoală, de racordarea educaţiei formale la problemele concrete ale zilelor noastre.

Profesorii par să aibă nevoie de exerciţii desfăşurate pe termen mai lung într-un cadru prietenos pentru a-şi lărgi paleta de metode interactive utilizate în mod curent şi a căpăta încredere în rostul analizării tuturor/diferitelor situaţii din realitate pentru crearea unor contexte de învăţare cu adevărat utile tinerilor din zilele noastre.

Va trebui să cercetăm şi alte componente ale identităţii europene (lege, cultură etc.), să înţelegem cît mai bine de ce elevii reveniţi în România după nişte ani petrecuţi în străinătate sunt mai greu de coordonat, să găsim modalitatea de a-i convinge pe profesori că evitarea problemelor controversate este contra-productivă şi că lucrul pe teren şi studierea situaţiilor din realitate sunt esenţiale în educarea civică a generaţiei actuale, De asemenea, ar fi util să apelăm şi la cursurile şi materialele oferite de specialiştii din mass-media şi drepturile omului (Centrul pentru jurnalism independent, Rise Project, Recorder, Funky Citizens) pentru a fi mai puţin vulnerabili la manipulare, dezinformare, fake news.

În următorul articol ar trebui să vă prezentăm cîteva idei sau chiar experienţe dobîndite în cadrul activităţii elevilor în comunitate (ce informaţii şi date adună ei cu privire la cum percep românii identitatea europeană şi, mai ales, cum se raportează tinerii la acele realităţi).

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

informatie

Această înregistrare a fost postată la aprilie 2, 2021 de în Meniu principal, Noutăți, Uncategorized.

Navigare

<span>%d</span> blogeri au apreciat: