Asociația cultural-educativă Ambasadorii prieteniei

eTwinning de la procedură la realitate

Am auzit despre parteneriatele dintre şcolile europene (eTwinning) acum aproximativ 15 ani. Simona Velea (cercetător şi director la fostul Institut de Ştiinţe ale Educaţiei) mi-a povestit cu entuziasm şi mîndrie despre realizările şcolilor participante, despre bucuria lucrului împreună manifestată de elevi şi profesori deopotrivă.  

Am participat personal la cîteva activităţi Erasmus în cadrul reţelei DARE (https://dare-network.eu/projects/) din care face parte asociaţia. Toate au fost ocazii să cunosc oameni pasionaţi de munca lor (educaţie pentru democraţie şi drepturile omului) şi care nu făceau economie de energie şi creativitate cînd era vorba despre inventarea şi desfăşurarea de noi activităţi de educaţie non-formală cu persoane de diferite vîrste. Nimeni nu îşi calibra implicarea în funcţie de cea a colegilor, fiecare făcea tot ce putea din interes faţă de temă şi din dorinţa de a-şi verifica şi răspîndi ideile. Nu se iroseau ocaziile de cunoaştere reciprocă, de analizare a altor sisteme sau experienţe de educaţie pentru că cineva făcuse mai puţin decît tine şi nu voiai să pari acaparator sau prea mîndru de munca ta.

Scriu acest articol pentru că aş vrea foarte mult să regăsim interesul de a schimba lucrurile la firul ierbii. Într-o perioadă în care profesioniştii din educaţie critică instabilitatea conceptuală şi administrativă a sistemului public, în care realitatea naţională şi internaţională ne obligă practic să contribuim cu orice fel de resurse la atingerea unui nivel de decenţă şi supravieţuire, cum mai poate cineva să lase nefolosite bogatele şi variatele experienţe şi materiale din mobilităţile Erasmus+ şi, în general, orice componentă a acestui program? Clipul Dar din dar postat la începutul anului pe canalul YouTube al asociaţiei se doreşte un îndemn concret, deşi modest din punct de vedere tehnic, în acest sens.

Vegetaţie mediteraneană viguroasă în pragul iernii, plante utilizate în industrie şi meşteşuguri, specii de păsări care atrag fotografii şi turiştii, muzică şi dansuri tradiţionale practicate în şcoală, festivaluri culturale foarte diverse, conservarea vestigiilor unor civilizaţii care astăzi se află în conflict, vitrine cu piramide de mirodenii exotice, muzee organizate atractiv şi educativ, discuţii curajoase despre valori, parteneriate cu companii şi institute de cercetare, trasee turistice realizate cu participarea elevilor, practică profesională şi inovaţii în domeniul energiei alternative, pregătirea lucrătorilor (construcţii navale, electronică etc.) şi antreprenorilor la standardele UE, foarte multe activităţi şcolare în aer liber (inclusiv proiecte de monitorizare a unor parametri de mediu) şi activităţi practice (creşterea păsărilor şi albinelor şi consumarea produselor lor în cantina şcolii, realizarea unor locuri de joacă pentru copii ş.a.), voluntari străini care ajută profesorii, calendare cu informaţii ştiinţifice care unesc descoperirile occidentale şi arabe s.a.m.d. sunt exemple de puncte de interes din 4 mobilităţi recente.

Informaţiile oferite de profesorii sau elevii din parteneriatele şcolare pot fi integrate perfect în lecţiile de istorie, geografie, biologie-botanică, educaţie-cultură civică, educaţie tehnologică, educaţie muzicală-artistică sau altele, mai ales dacă la vizită au participat şi elevi (care pot prezenta ei înşişi noutăţile sau face corelaţii cu realităţile şi practicile din ţara noastră).

Fotografiile şi filmele realizate în ţările partenere pot fi prezentate (fie şi într-un cadru informal) colegilor, părinţilor şi altor persoane din comunitate (chiar în spaţii oferite de comunitate sau în mass-media şi social media). Cel mai probabil, elevii s-ar lua la întrecere în folosirea celor mai performante aplicaţii foto şi video pentru a-şi pune în valoare experienţele din străinătate. Spiritul competitiv s-ar putea împleti astfel cu responsabilitatea. Aceste caravane ale vizitelor Erasmus+ ar putea avea loc şi online şi ar fi deschise unui public mai larg.

Proiectele cu elevii (standuri de gătit tradiţional şi conform reţetelor din ţările vizitate, abordări şi soluţii ale unor probleme prezente atît în România cît şi în ţara parteneră, descoperiri personale ale unor elevi în respectiva cultură/comunitate – particularităţi arhitectonice, jocuri preferate de copiii din ţara gazdă etc.) ar alimenta interesul acestora pentru învăţare în afara şcolii.

Filmarea unor lecţii şi/sau invitarea colegilor la încercarea unor metode interactive în cadrul oricărei discipline ar putea iniţia un obicei foarte necesar în şcolile noastre: colaborare formală şi informală şi ar ajuta elevii să fie deschişi şi ambiţioşi în învăţare.

Un experiment foarte interesant cred că ar fi formarea unor grupuri de profesori care folosesc tot felul de metode şi tehnici noi din surse diferite, analizează impactul lor asupra elevilor etc. şi se consultă în permanenţă pentru a putea regla aceste instrumente pentru atingerea celor mai specifice nevoi şi interese de cunoaştere ale copiilor. Acest mod de antrenare reciprocă într-un grup de profesionişti (critical friends) care satisfice nevoia de siguranţă şi dezvoltare a fiecărui membru ar putea fi validat la nivelul şcolii sau al localităţii. În 2004 am publicat opiniile unor profesionişti dedicaţi care au participat la acest tip de dezvoltare profesională pe tema evaluării autentice a competenţelor civice ale elevilor (Evaluarea competentelor civice ale elevilor. Exemple de bune practici | Corina Leca (ed.) | download (b-ok.xyz)).

Călătoriile, vizitele în diverse instituţii, schimbul de experienţă facilitate de programul Erasmus+ sunt foarte utile pentru orice participant, dar şcolile noastre par să aibă nevoie de resurse folosite cu mai mare responsabilitate pentru ca reforma să îşi facă simţite efectele asupra calităţii educaţiei şi beneficiarii acestui program să fie cu adevărat înfrăţiţi în jurul unor valori mai mult decît în jurul unor proceduri administrative.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

informatie

Această înregistrare a fost postată la aprilie 5, 2022 de în Meniu principal, Noutăți.
%d blogeri au apreciat: